Wednesday 3 July 2013

SEIC Sei Apoia Asisténsia Téknika ba Industria Tijolu-Railaco

Aktividade Industria Tijolu ne’ebé SEIC vizita.
Sekretáriu Estadu Industria no Kooperativa (SEIK)iha loron 25 Juñu, 2013, vizita ba Distritu Ermera, hodi haree direita kondisaun ne’ebé industria kiik sira enfrenta. Sekretáriu Estadu ho nia komitiva hasoru malu ho Grupu Industria Tijolu iha Aldeia Ermeta, Suco Ulmera, Subdistritu Railaco,  hodi haree kondisaun no obstakulu ne’ebé enfrenta hanesan la iha téknika ba produsaun ne’ebé rezulta produsaun tijolu la iha kualidade di’ak. 



SEIK Nino Pereira iha biban ne’ebá, hateten, Governu sei haree no fó apoiu tékniku ba industria tijolu, Railaco, ne’ebé enfrenta problema téknika, ne’ebé empede aktividade industria refere. Tuir SEIKNino, Industria Tijolu ne’ebé eziste iha Railaco – Ermera, iha prosperiedade boot ba merkadu, tanba konsumidór sira sei bele sosa produtu refere tuir sira-nia nesesidade.
 
 “Maske sira enfrenta problema oioin hanesan presiza asisténsia téknika no kapitál, tanba ne’e maka ha’u hanoin, ho ami-nia aproximasaun – mai iha fatin Ida ne’e hodi haree direita problema ne’ebé sira hasoru; sira iha ona fatin, estrutura, tanba ne’e maka Ministério Comérsio, Industria e Ambiente (MCIA) liuhosi Secretaria do Estado da Industria e Cooperativas (SEIC)seifó asisténsia téknika ba sira, tanba ida ne’e maka sira husu. Sira la’o tiha ona iha tinan kotuk, maibé presiza tulun husi Governu atu nune’e ba oin sira bele la’o nafatin”. Hateten SEIC Nino iha vizita ne’e.   

Liutan, SEIC NINO afirma, ba oin, Industria tijolu tenke haree ba kualidade no kuantidade produsaun bainhira hetan ona asisténsia téknika husi Governu. Atu nune’e sira bele responde ona konsumidór sira-nia nesesidade no problema ne’ebé durante ne’e sira enfrenta hela. Entretantu Koordenadór Grupu Industria Tijolu Rofino da Silva, iha momentu ne’e, afirma, problema ne’ebé durante ne’e empede sira-nia aktividade maka laiha asisténsia téknika. Tanba ne’e maka rezulta produsaun tijolu la iha kualidade di’ak no aktividade refere la la’o.
 
“Ami-nia aktividade industria tijolu ne’e hala’o tiha ona iha Janeiru, 2012. Maibé agora la la’o, tanba falla téknika, tanba ne’e ami hakarak atu la’o fila fali, maibé ami konvida fali tékniku husi rai liur para bele hala’o fali, maibé karik Governu tau-matan, ne’e di’ak liutan. Tanba sei fó-serbisu ba maluk timoroan sira ne’ebé durante abandona”. Rofino hateten. 
Koordenadór ne’e iha esperansa atu loke tan serbisu ne’e ba timoroan feto sira, no hakarak atu tijolu ne’e bele kobre distritu sira seluk, hodi hahú kontribui ona atu reduz empregu iha nasaun ne’e. Atu produz tijolu presiza duni iha asisténsia téknika para bele explora poténsia ne’ebé presiza hosi halo aktividade refere. Tuir observasaun direita, matéria prima hodi produz tijolu hanesan rai-mean eziste duni iha fatin ne’ebé aktividade refere la’o.
            Maibé husi parte ONG internasionál UNDP nia reprezentante sujere atu produsaun ne’e kompostu mós foer animál nian hodi hametin rai-mean ne’ebé sai tijolu. Tanba iha nasaun balun - iha arabia nian- hala’o nune’e. Ho razaun ne’e, UNDP mós sei kolabora ho Governu atu haree ba problema refere, liuliu hasa’e koñesimentu atu bele uza animál nia foer sai nuudar substánsia ne’ebé hametin tijolu. 

No comments:

Post a Comment