Tuesday 27 August 2013

SEIC NINO, MCIA Iha Polítika Proteje Produtu Lokál

SEIK Nino Dada-lia ho Oscar Lima bainhira haree aktividade indústria kompañia Monte Veado (Kasait, Likisa, 23/08).



Sekretáriu Estadu Indústria no Kooperativa Nino Pereira halo vizita traballu ba Kompañia Monte Veado, Star Concrete Industry no Tino Lina, iha Kasait, Likisa (23/08), hatan ba preukupasaun diretór Tino Lino Agustinho  katak Ministério Comécio Indústria e Ambiente – MCIA, iha polítika atu proteje produtu lokál ne’ebé eziste.

“Governu liuhosi Ministériu Komérsiu Indústria no Ambiente iha ona polítika atu proteje produtu nasionál. Tanba ne’e, ba oin sei iha koordenasaun interministeriál hodi haree ba asuntu ne’e, atu nune’e, bele haforte ita-nia emprezáriu nasionál sira.” SEIK NINO informa. Agustinho preokupa liu oinsá produtu lokál ne’ebé produz ona husi timoroan sira presiza iha asesu ba merkadu. Tanba Governu halo projeitu ruma sempre fó biban ba ema estranjeiru importa materiál ka produtu sira ne’ebé loloos timoroan mós iha no bele halo ona.
SEIK Nino no Nain ba Kompañia Star Concrete Industry Agustinho konversa hela.
 
“Ho prezénsa Sekretáriu Estadu iha ne’e, pelumenus, bele ona hatene ami-nia preokupasaun, saida maka ami – emprezáriu timoroan sira hasoru durante ne’e. Ami hein katak Sekretáriu Estadu bele iha enkontru ruma hato’o ba parte relavante sira hodi haree ba oinsá asesu ba merkadu no finánsa públika. Tanba ko’alia kona-ba ba finánsa, sistema iha Ministériu Finánsa difikulta emprezáriu timoroan sira-nia asesu no atraza empreza nia progresu.” Agostinho hateten.

 Agustinho afirma tan, durante ne’e Governu ladun interese utiliza produtu lokál liu-liu materiál sira ba kontruksaun nian ne’ebé timoroan sira mós iha ona. Maibé Governu prefere uza materiál estranjeiru sira ne’ebé konsidera iha kualidade di’ak. Afinál realidade leno hela ba ita katak materiál sira hanesan eletrisidade riin ne’ebé prodúz iha nasaun estranjeiru la iha kualidade.

“Ita boot sira iha tempu karik bele ba haree eletrisidade riin ne’ebé importa husi Nasaun Indonézia barak maka la iha kualidade – nakfera no rahun hela iha portu Pontekais - Dili ne’ebá. Afinál, se hakarak halo teste atu bele prova karik, produtu nasionál liu-liu eletrisidade riin ne’ebé ami produz di’ak liu no uza matéria prima ne’ebé ita-nia natureza oferese.” Diretór ne’e hateten tan. 

Molok hakaat ba kompañia Star Concrete Industry, SEIK Nino mós halo prezénsa iha  kompañia Monte Veado hodi haree kondisaun esplorasaun rekursu naturál, ne’ebé timoroan rasik hala’o.Iha vizita badak ne’e, SEIK Nino informa, hanesan atensaun Governu nian ba setór privadu oinsá bele fó kbiit ba sira hodi kontinua emprega no transfere matenek ba timoroan sira, hodi sira bele partisipa di’ak liu iha prosesu dezenvolimentu nasionál. Tanba setór privadu maka parseiru Governu nian ba dezenvolvimentu nasionál. 

“Governu no Setór Privadu hanesan paresiru ne’ebé metin ba dezenvolvimentu nasionál. Ohin ita haree katak ita-nia emprezáriu timoroan sira mós hahu investe ona ba dezenvolvimentu nasaun ne’e, sira ho sira-nia kbiit esplora ona ita-nia rekursu sira. Liu tan ne’e, sira mós emprega ona timoroan barak.” Nino esplika.

Oscar Lima, nain ba kompañia Monte Veado hateten, prezénsa Govenru liuhosi Sekretáriu Estadu ho nia komitiva fó korajen no kbiit ba emprezáriu hodi bele kontinua mantein ezisténsia kompañia sira. Importante mós, iha biban ne’e, bele haree katak emprezáriu timoroan sira hahu ona investe.  “Ami espera katak loron ruma bele investe ona iha área seluk. Tanba Governu hatete setór privadu tenke utiliza eletrisidade hodi halo investimentu. Ami kontratu investimentu ne’e durante tinan 30, maibé ami hahu ona tinan ida.” Oscar hateten.  
  
Iha vizita ne’e Sekretáriu Estadu Indústria no Kooperativa akompaña husi reprezentante Sekretáriu Estadu ba Meu Ambiente, Sekretáriu Estadu Formasaun Profesionál no Empregu, Xefe Gabinte Apolo Justino França da Silva, kompaña husi Diretór Jerál Indústria no Kooperativa, nós diretór nasionál sira seluk ne’ebé hamahon iha Sekretária Estadu Indústria no Kooperativa nia okos.

No comments:

Post a Comment