Tuesday 18 February 2014

SEIK NINO Ensera Seminariu formasaun Kooperativa Kreditu Agrikula

Sekretáriu Estadu Indústria no kooperativa Filipus Nino Pereira iha loron 15 Fevereiru foin lalais, ensera seminariu formasaun no mós fó pose ba estrutura Kooperativa Kreditu Agrikula iha Suku Goulolo, Subdistritu Letefoho, Distritu Ermera, ne’ebé apoiu husi CUFA (Credit Union Fundation of Australia), ne’ebé hahú iha loron 14 fevereiru 2014. “Formasaun importante tebes ba kooperativista sira tanba kooperativa atu iha kualidade no sustentabilidade presiza iha koñesimentu di’ak husi membru ka jerente kooperativa sira. Kooperativa sobele la’o di’ak bainhira nia jestor sira bele ona hatene halo jestaun, no evita diskonfiansa iha kooperativa.” SEIK Nino hateten.
 
Liutan Sekretáriu Estadu akresenta, kooperativa hanesan organizasaun sosiál ida ne’ebé halibur komunidade kbiit la’ek sira hodi bele tulun malu iha sira-nia moris. Kooperativa la’ós hanesan banku sira ne’ebé só buka lukru de’it ba nia nain maibé kooperativa hanesan organizasaun ka asosiasaun ekonomika ida ne’ebé ho karákter sosiál. Konstitusaun RDTL mós temi kona-ba asosisaun sira inklui kooperativa nuudar asosiasaun ekonomika ne’ebé aplikável no ideál ba dezenvolvimentu ekonómiku komunitáriu iha Timor-Leste. Prezeidente Federasaun Kooperativa Kreditu Hanai Malu Elisario Pereira iha nia palestra hateten, ohin loron kooperativa kreditu iha Timor-Leste hahu iha kbiit atu bele hakat ba oin. Maibé la signifika kooperativa eziste sein iha obstakulu sira ka problema iha sosiedade kooperativista sempre iha, maske nune’e kooperativa kontinua no nafatin moris husi ninia aktividade sira ka ladepende ba apoiu ruma husi Organizasaun estatál sira. 
 
“Maibé Kooperativa só presiza atu Governu kria kondisaun ba sira la’ós depende totálmente ba organizasaun estadu nian sira. Tanba kooperativa tenke moris autosustentavel ne’ebé tenke hakbiit ho edukasaun, solidariedade, autosufisiente no kriatividade sosiál.” Elesario hateten. Tuir elisario, kreatividade sosiál importante ba kooperativa tanba kooperativa moris duni husi kreaitividade sira sosiedade nian. Tan ne’e, Federasaun Hanai Malu tau prioridademós ba kreatividade sosiál nuudar prioridade ida tan husi tolu (Edukasaun, Solidariedade no Autosufisiensia) ne’ebé  sai ona prinsipiu no misaun atu dezenvolve kooperativa iha Timor-Leste.
 
Alein ne’e prezidente Kooperativa Kreditu Agrikula Alberto do Rego Pereira hateten mós katak, Kooperativa Kreditu Agrikuloa kleur ona moris hamutuk ho koomunidade sira hahu iha tinan 2003, mai husi grupu agrikultór sira ne’ebé halibur malu hodi serbisu hamutuk no tulun malu bainhira iha susar. Maske moris kleur ona, kooperativa Kreditu Agrikula nafatin nesesita Governu hodi kria kondisaun ba kooperativa sira, atu kooperativa ne’ebé eziste ona bele hakat ba oin ho dia’k liu tan. (***)

No comments:

Post a Comment