Tuesday 18 February 2014

SEIK NINO , KOOPERATIVA BELE KRIA JUSTISA EKONÓMIKA

Ainaro-prezidente RADIFU tara tais ba SEIK Nino Pereira iha Premeira Asemblei Jerál (08/02).


Sekretáriu Estadu Indústria no Kooperativa Filipus Nino Pereira iha  (08/02) Asembleia Jerál Kooperativa Rai Di’ak ba Futuru (RADIFU) sita, Kooperativa hanesan setór importante ne’ebé inklui mós iha Planu Estratéjiku Dezenvolvimentu Nasionál, ne’ebé konsidera kooperativa hanesan modelu ne’ebé aplikavel ba iha dezenvolvimentu ekonomiku nasionál, ne’ebé fi’ar katak bele kria justisa ekonómika ba nasaun ida ne’e, tanba kooperativa moris no buras hamutuk ho komunidade.  

Sekretáriu Estadu liutan ne’e hateten, Governu ho planu ne’ebé traxa ona tau prioridadea’as hodi buka dezenvolve kooperativa atu povu ne’ebé inklui an iha kooperativa bele partisipa di’ak liu iha prosesu dezenvolvimentu ekonómiku iha Timor-Leste. Tanba ne’e, Governu sempre propoen iha Orsamentu Jerál Estadu atribuisaun fundu trensferénsia públika ba iha Sekretária Estadu Indústria no Kooperativa, hodi haforsa kooperativa sira ne’ebé eziste bele moris ba bebe’ik. “Tanba kooperativa mosu ho nia atendimentu ne’ebé hanesan. Ita hakarak orienta ita-nia kooperativa sai autosufisiente, no nakloke ba komunidade hotu, tanba kooperativa harii la’ós de’it ba ema ida maibé mós ba ema hotu ne’ebé iha inisitiva atu envolve an iha kooperativa.” Sekretáriu Estadu hateten.

 
Adjuntu Administradór Ainaru Francisco Barros iha abertura hateten, ita-nia nasaun henasan foin moris maibé ita-nia Governu iha esforsu maka’asdezenvolve ita-nia nasaun hodi fo folin ba jerasaun sira iha futuru mai. Nune’e ita tenke prepra an hodi asumi repsosabilidade ba dezenvolvimentu ita-nia rain hodi hakbiit jerasaun foun atu sira bele asumi hikas responsabilidade hodi dezenovlve nasaun iha futuru . “Ita tenke prepra an hodi haree ba ita rai nia dezenvovimentu. Tenke raididi’ak (kooperativa) hodi bele susesu iha futuru, susesu la’ós ba ita de’it maibé mós ba iha futuru mai. Ita tenke dezenvolve ona povu oinsa bele sai ona hanesan nasaun seluk. Ita hakarak dezenvove an tenke hamate mós inflasaun. Dala ruma komunidade sira faan sasan ho presu a’as, la tuir estandarte ne’ebé iha, dalaruma laiha lei ka regulamentu atu haree ba presu justu, tanba sasan folin ne’ebé sa’e no tanba lakon kontrola husi governu.” Barros Americo Ramos, prezidente Kooperativa Kreditu ne’e, esplika, kooperativa RADIFU iha ona membru hamutuk 124 maibé kooperativa kontinua nakloke ba ema hotu atu envolve. Kooperativa ne’e mós seida’uk iha fasilidade ne’ebé sufisiente hodi atende mombru sira. 
 
“RADIFU sei enfrenta hela problema barak hanesan jestaun, no fasilidade. RADIFU mós presiza iha kapasitasaun ka treinamentu espesífiku iha área jestaun atu bele lori kooperativa ba oin ho di’ak.” Americo informa. Liutan Americo husu Governu tau atensaun ba kooperativa sira ne’ebé eziste, inklui mós RADIFU ne’ebé sei frajíl bele iha kbiit atu kontinua moris no ekstende tan ba komunidade sira seluk. Americo hato’o kestaun ne’e perante membru RADIFU, estudante, membru polisia, membru F-FDTL, no autoridade lokál sira ne’ebé partisipa iha asembleia jerál ne’e. 

No comments:

Post a Comment